Raportul privind statisticile sănătății la nivel mondial este compilația anuală a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a celor mai recente date privind sănătatea și indicatorii legați de sănătate pentru cele 194 de state membre ale sale. Ediția din 2021 reflectă starea lumii chiar înainte de pandemia de COVID-19, care a amenințat să inverseze o mare parte din progresele realizate în ultimii ani. Acesta prezintă tendințele în materie de sănătate din perioada 2000-2019 în diferite țări, regiuni și grupe de venit, cu cele mai recente date pentru peste 50 de indicatori legați de sănătate pentru ODD-uri și cel de-al Treisprezecelea Program General de Lucru al OMS (GPW 13).
Deși COVID-19 a fost o criză de proporții istorice, ea oferă și oportunități de a intensifica rapid colaborarea globală și de a umple lacunele de date de lungă durată. Raportul din 2021 prezintă date despre impactul uman al pandemiei de COVID-19, subliniind importanța monitorizării inegalităților și urgența de a produce, colecta, analiza și raporta date prompte, fiabile, concrete și dezagregate pentru a ne reveni pe drumul cel bun către obiectivele noastre globale.
Impactul COVID-19 asupra sănătății populației
COVID-19 prezintă provocări majore pentru sănătatea și bunăstarea populației la nivel global și împiedică progresul în atingerea ODD-urilor și a obiectivelor OMS privind „Cel mai bun miliard”.
Obiectivele OMS „Triplul Miliard” reprezintă o viziune comună între OMS și statele membre, care ajută țările să accelereze realizarea ODD-urilor. Până în 2023, acestea își propun să atingă: un miliard de oameni în plus care se bucură de o sănătate și o bunăstare mai bune, un miliard de oameni în plus care beneficiază de acoperire medicală universală (acoperită de servicii de sănătate fără a se confrunta cu dificultăți financiare) și un miliard de oameni în plus care sunt mai bine protejați împotriva urgențelor sanitare.
La 1 mai 2021, peste 153 de milioane de cazuri confirmate de COVID-19 și 3,2 milioane de decese asociate au fost raportate OMS. Regiunea Americilor și Regiunea Europeană au fost cele mai afectate, reprezentând împreună peste trei sferturi din cazurile raportate la nivel global, cu rate de cazuri la 100.000 de locuitori de 6114 și, respectiv, 5562 și aproape jumătate (48%) din totalul deceselor raportate asociate cu COVID-19 a avut loc în Regiunea Americilor și o treime (34%) în Regiunea Europeană.
Dintre cele 23,1 milioane de cazuri raportate în regiunea Asiei de Sud-Est până în prezent, peste 86% sunt atribuite Indiei. În ciuda răspândirii extinse a virusului, cazurile de COVID-19 de până acum par a fi concentrate predominant în țările cu venituri ridicate (HIC). Cele 20 de țări cu venituri ridicate cele mai afectate reprezintă aproape jumătate (45%) din cazurile cumulative de COVID-19 la nivel mondial, însă acestea reprezintă doar o optime (12,4%) din populația globală.
COVID-19 a scos la iveală inegalități de lungă durată între grupurile de venit, a perturbat accesul la medicamente esențiale și servicii de sănătate, a suprasolicitat capacitatea forței de muncă din domeniul sănătății la nivel mondial și a dezvăluit lacune semnificative în sistemele de informații sanitare ale țărilor.
Deși mediile cu resurse mari s-au confruntat cu provocări legate de supraîncărcarea capacității serviciilor de sănătate, pandemia reprezintă provocări critice pentru sistemele de sănătate slabe din mediile cu resurse reduse și pune în pericol progresele obținute cu greu în domeniul sănătății și dezvoltării în ultimele decenii.
Datele din 35 de țări cu venituri ridicate arată că comportamentele preventive scad pe măsură ce supraaglomerarea gospodăriilor (o măsură a statutului socioeconomic) crește.
În total, 79% (valoarea mediană a 35 de țări) dintre persoanele care locuiesc în gospodării lipsite de aglomerație au raportat că încearcă să se distanțeze fizic de ceilalți, comparativ cu 65% în gospodăriile extrem de supraaglomerate. Practicile regulate de spălare zilnică a mâinilor (spălarea mâinilor cu apă și săpun sau utilizarea dezinfectantelor pentru mâini) au fost, de asemenea, mai frecvente în rândul persoanelor care locuiau în gospodării lipsite de aglomerație (93%), comparativ cu cele care locuiau în gospodării extrem de supraaglomerate (82%). În ceea ce privește purtarea măștii în public, 87% dintre persoanele care locuiesc în gospodării lipsite de aglomerație au purtat mască tot timpul sau majoritatea timpului când au fost în public în ultimele șapte zile, comparativ cu 74% dintre persoanele care locuiesc în condiții extrem de supraaglomerate.
Combinația de condiții legate de sărăcie reduce accesul la servicii de sănătate și informații bazate pe dovezi, sporind în același timp comportamentele riscante.
Pe măsură ce supraaglomerarea gospodăriilor crește, comportamentele preventive legate de COVID-19 scad
Data publicării: 28 iunie 2020